Pentru a înţelege întrebările şi răspunsurile profesorilor, singura tactică este de a examina sfârşitul acţiunii, care este scopul Creaţiei. Pentru că nimic nu poate fi înţeles în mijlocul procesului, ci numai la sfârşit.
Aceasta este regula, doar observând sfârşitul procesului, pe care-l putem înţelege în toate detaliile, etapele, motivele şi procesul în totalitate. La sfârşit, devine clar modul în care fiecare detaliu este esenţial şi în ce măsură toate detaliile acestea trebuie dispuse, unul după altul, în această ordine, numai la sfârşit putem vedea că totul este complet. Îndeplinirea totală este posibilă numai dacă toate detaliile sunt dispuse corect. Dar cum putem ajunge la final, dacă suntem la jumătatea drumului ?
Este clar că nu există nicio acţiune fără rost. Vedem acest lucru, astăzi, în ştiinţa modernă, unde totul funcţionează numai datorită unei relaţii de cauză şi efect şi în conformitate cu legile absolute. Cel puţin în ceea ce priveşte natura, vegetal şi animal, eu descopăr o mare înţelepciune, logică şi bun-simţ, nu există nimic de prisos şi totul este aranjat de aşa manieră, încât fiecare mic detaliu este conectat la toate celelalte detalii nesfârşite. Deci, pot ajunge la o concluzie în ceea ce priveşte nivelul „vorbitor”: corupţia pe care o văd în el provine din percepţia mea coruptă, ceea ce nu-mi permite să văd ordinea admirabilă care este şi în nivelul „vorbitor”, ci, dimpotrivă, ea îmi arată o imagine opusă adevărului.
Noi vedem corupţia şi o mare dezordine în societatea umană, dar asta pentru că noi suntem sursa.
Evident, poate exista o altă explicaţie pentru acest fenomen: Putem spune Creatorul este bun şi binevoitor, El înţelege totul şi face totul, dar a abandonat creaţia Sa. Baal HaSulam a adus diferite explicaţii acestei abordări, în articolul Pacea.
Cu toate acestea, dacă deja am răspuns la ceea ce văd în viaţă şi am utilizat abordări diferite, înţeleg mai bine că este preferabil să privesc rezultatul final. Din experienţa studiilor noastre, noi vedem că natura se dezvoltă în conformitate cu un anumit scop şi mai departe, Baal HaSulam a spus că ar trebui mai întâi să privim scopul creaţiei, pentru că este imposibil să înţelegem ceva la jumătatea drumului, ci doar privind la rezultatul final.
Ştiu că există oameni care şi-au aruncat, pe spatele lor, greutatea Tora şi Mitzvot (plural pentru Mitzva), afirmând: Creatorul a creat întreaga realitate, apoi a lăsat-o singură. Aici, Baal HaSulam se referă la oamenii care nu cred că totul a fost creat pentru om, că omul este în centrul creaţiei şi că ,doar pornind din acest punct, ne putem dezvolta corect. Totul a fost creat pentru mine – lumea noastră şi toate lumile – şi eu trebuie să le accept, să le dezvălui şi să controlez situaţia; pentru „mine” înseamnă că pot să le corectez şi să le utilizez. Această utilizare este numită „respectarea Mitzvot”, ceea ce fac cu ajutorul Luminii care Reformează sau Tora. Deci, am atins scopul creaţiei.
Într-adevăr, fără cunoştinţele menţionate, este imposibil de a comenta smerenia noastră şi golul, înainte de a decide că noi ne-am creat naturile noastre corupte şi detestabile. Este clar că noi nu suntem compleţi, dar este imposibil să decidem că lumea este jos, dacă noi nu vedem cum, treptat, totul în ea dezvăluie globalitatea sa.
Întrebarea este: Dacă Creatorul este complet, nu a creat evoluţia într-un mod perfect, de la început ? Dar asta nu poate fi, deoarece trebuie să existe o realitate în fiinţa creată. Această realitate este opusă Creatorului şi atunci, ea trebuie să fie încorporată în două părţi opuse: atributul Creatorului şi atributul fiinţei create. Cele două atribute trebuie să crească în creaţie şi, în acest context, se confruntă cu ele; este în mijlocul celor două atribute, ea însăşi construind două forţe: forţa dăruirii şi forţa primirii.
Aceasta înseamnă că, dacă nu înţelegem obiectivul, nu vom fi în măsură de a justifica creaţia şi a găsi justificări diferite precum: Creatorul, care este complet dezamăgit de noi, ne-a părăsit şi se află undeva, în plenitudinea Lui.
Alte versiuni spun: Creatorul nu se află în aceste două forţe, forţa binelui şi forţa răului, sau pot exista numeroase forţe, care sunt bune sau rele, etc.
Într-un fel sau altul, este, evident, imposibil să justifici ceea ce se întâmplă numai când o persoană primeşte Tora, ceea ce înseamnă, cel puţin, că a atins starea, sau ea înţelege că este într-un sistem corupt şi că este modul în care ea devine parte a acestuia, că ea va fi corectată de Lumină, pe care o aduce mai aproape, spre sistemul de operare. Apoi, descoperă că totul a fost creat pentru ea şi că este imposibil să atingă nivelul Creatorului fără să aibă, mai întâi, corectat sistemul, sau, mai precis, să-l instaleze.
În acelaşi mod, copiii se construiesc prin jocuri, colectând şi punând jucăriile împreună, este acelaşi lucru în munca noastră, în conectarea părţilor. Trebuie să jucăm jocuri de conexiune, unitate şi garanţie reciprocă, pentru a înţelege scopul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu