Sa nu dai inapoi in fata unei situatii dificile, ci sa o consideri o provocare pe care o accepti. Iata o trasatura de caracter pe care o invidiem cu totii. O credem innascuta. Vestea buna? Poate fi dobandita!
Cum sa intelegi un asemenea optimism cand pesimistii sunt peste tot?
Optimistul are tendinta de a considera ca nenorocirile sunt temporare, iar bucuriile – durabile
Pesimistul reactioneaza exact invers
Optimistul nu se lasa invins de esec. Dimpotriva, el considera situatiile dificile ca tot atatea provocari de infruntat si de depasit. Bineinteles, poate fi tulburat, insa acest fapt nu dureaza prea mult, caci se ridica pentru a reporni atacul.
In schimb, pesimistul se caracterizeaza prin ceea ce Seligman numeste „neputinta dobandita“: are sentimentul ca actiunile sale nu pot sa-i influenteze cu adevarat soarta. Cand apar dificultati, prefera sa abandoneze decat sa se lanseze intr-o lupta inutila si dezamagitoare.
Cred, totusi, ca cel mai bine e sa fii realist, adica cu picioarele pe pamant. Nici catastrofic, dar nici optimist incurabil.
RăspundețiȘtergereDa, linia de mijloc, cum zice si Loopoo, ar fi ideala. Echilibrul e foarte important. Nu stiam insa ca optimismul poate fi dobandit.
RăspundețiȘtergereAstea sunt teorii frumoase. Din proprie experienta pot spune ca nu-i asa. Lupta poate fi inutila si dezamagitoare daca te bati cu morile de vânt.
RăspundețiȘtergereSă fim consecvenţi şi să nu renunţăm niciodată înainte de a fi atins obiectivul final.
RăspundețiȘtergereViata poate fi înțeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte...
RăspundețiȘtergereOptimistul are tendinta de a considera ca nenorocirile sunt temporare, iar bucuriile – durabile
RăspundețiȘtergere