24 IANUARIE – ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR

  Pe 24 ianuarie se împlinesc 152 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova şi Muntenia. Una dintre personalităţile care au contribuit în mod determinant la realizarea acestui mare act istoric, a fost Mihail Kogălniceanu. Secolul al XIX-lea  a fost marcat de personalitatea proeminentă şi plurivalentă a lui Mihail Kogălniceanu.
Nicolae Iorga îl numea „cea mai mare minte în epoca de regenerare a poporului său", iar A.D. Xenopol l-a desemnat drept „una din acele naturi alese, ce cu greu încap câte două alături într-un veac; pentru care timpul cât l-a trăit a fost prea scurt, şi spaţiul în care i-a fost învoit să se mişte prea neîncăpător, spre a dezvolta uriaşa putere a concepţiilor, cugetărilor şi năzuinţelor lui".
   În timpul războiului din Crimeea (1853-1856), când se profila o nouă ordine politică în sud-estul Europei, Mihail Kogălniceanu s-a situat între fruntaşii mişcării unioniste româneşti. În octombrie 1855, a întemeiat ziarul „Steaua Dunării", a fost printre iniţiatorii constituirii Societăţii „Unirea", a figurat printre membrii deosebit de activi ai Comitetului Central al Unirii din Iaşi, creat la 7 februarie 1857. Comentând, peste câţiva ani, activitatea unioniştilor moldoveni în perioada Adunărilor ad-hoc, Kogălniceanu declara următoarele în Adunarea Moldovei: "Cine a fost în capul mişcarii? A fost Comitetul Unirii din Iaşi compus din vreo 10 membri, din care am fost şi eu unul. Ţara ştie cât a lucrat acest comitet"

   Înzestrat cu o mare bogăţie de idei, alimentată print-un studiu neîncetat, în decursul întregii sale vieţi, M. Kogălniceanu a urmat o singură idee: înălţarea neamului său.