Ne dorim relatii cu orice pret. Nu conteaza cat ne autoamagim, cat de frumos suntem mintiti sau vrem sa ne mintim, cate compromisuri facem, important este, nu-i asa, sa avem o relatie. De calitatea relatiei nu ne facem probleme prea mari ca si asa "orice relatie are problemele ei". Daca aratam bine in poza si suntem invidiati, inseamna ca totul este in regula.
Nu mai conteaza ca partenera/partenerul are amant/amanta, ne facem ca nu vedem - cu crizele de rigoare, ne luptam cu a treia persoana si speram sa o inlaturam ca sa ne recastigam iluzia in care traim. Nu ne despartim nicicum de partener, chiar daca nu suntem fericiti impreuna, ca nu cumva sa fie fericit sau sa faca fericit pe altcineva. Asa ceva este insuportabil.
Nu mai conteaza ca ne certam non-stop, ca ii supunem pe copii la un adevarat calvar, ca simtim ca partenerul este de fapt dusmanul nostru, important este sa avem o relatie.
Nu mai conteaza ca iubirea nu mai exista de mult intre noi, ca tot ce a ramas este ura, posesivitatea si gelozia izvorate din orgoliu, suferinta si chin, important este sa avem o relatie.
Notiuni ca respect reciproc, echipa functionala, compatibilitate, iubire, admiratie si pretuire sunt bizare, straine si "din carti". Important este sa avem o relatie, cu orice pret.
Iar daca simtim ca relatia este aproape sa se destrame, mai facem un copil. Sigur asta este solutia.
Minunate vieti ne place sa traim, nu-i asa?
Mi-ar placea sa fie ironie, insa din pacate este adevarul in forma pura...
RăspundețiȘtergereSinguratatea nu e un monstru, singuratatea poate fi minunata daca stii sa o privesti ca pe un avantaj, si daca nu ai nevoie de cineva sa te completeze.
RăspundețiȘtergereDin pacate, multe cazuri chiar asa se prezinta. Si rau ma mai enervez cand vad ca se accepta atatea doar de dragul de a avea pe cineva alaturi...
RăspundețiȘtergere