joi, 31 iulie 2014
Despagubiri diverse
In viata oamanii au diverse bucurii, dar si multe neplaceri datorita celor din jur. Sigur viata o traim in functie de anumite percepte, functie de societatea in care traim. Am vazut ca un cetatean american - mi se pare - a murit de cancer pulmonar la varsta de 37 de ani. Rudele au dat in judecata firma de tutun Tabaco, asa cred, si in justitie " urmasii " au primit despagubiri de zeci de milioane de dolari. Nu stiu cat valoreaza viata unui om. Dar cred ca e nedrept ca cineva sa primeasca milioane despagubiri ( desi nu cred ca l-a obligat cineva sa fumeze ) , in timp ce alte zeci de milioane de fumatori mor tot de cancer pulmonar si nu le asigura nimeni nici bani de inmormantare. Chiar la noi , o tanara a primit despagubiri de 2 milioane de euro ( si mai solicita un milion de lei pentru proteza ) pentru pierderea bratului. Nu intru in detalii. Cine, intr-un un caz sau altul greseste trebuie sa plateasca. Dar justitia sau legiuitorii, nu pot " aplatiza " sa zicem aceste despagubiri ? Parca pe undeva se spune ca toti suntem egali . Atunci nu ar fi normal ca toti sa fim tratati la fel ?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
O intrebare foarte buna, care a fost adresata o data intr-un articol ff bun in suplimentul Magazin al ziarului New York Times legat de fondul de compensatii al familiilor victimelor crimei teroriste din septembrie 2001. Si acolo se explica de ce unii au primit suma x si altii y, desi in acest caz nici macar nu era o activitate de compensare in urma unor procese, (in cazul carora exista in SUA legislatie cu detalii metodologice legate de cat e valoarea suferintei si a daunelor care intr-un fel indruma si avocatii sa pledeze pt suma a sau b). Si desi in cauza suferintei nu se poate masura o valoare diferentiata, in cazul daunelor se ia in consideratie, in mod just sau injust, si valarea contributiei acelei persoane fata de societate si sine insusi si cei dragi, bazat efectiv pe cifre economice. Desi suna cam cinic, lucru relevat desigur si de autorul articolului respectiv, astfel copilul unui tanar care are inca 40 de ani de munca in fata, munca de
RăspundețiȘtergeretip x, plus care va ramane fara tata sau cu un tata suferind sau mai putin functional, lucru care ii poate afecta si el, la randul lui,viitoarea proprie contributie catre sine si altii, va putea fi compensat cu mai mult decat tatal pensionar al victimei, (bunicul copilului orfan), care nu mai are prea mult de trait si de contribuit, desi teoretic suferinta unui parinte care isi pierde un copil e ceva asa de neinchipuit. Si se releva si ca potentialul de venituri pierdute e oarecum injust mai mare in cazul cuiva care lucreaza pe un salariu mare fata de cineva mai modest, desi poate contributia ambilor in functia lor de tata era la fel de mare fata de copiii lor respectivi, sau posibil chiar invers, adica cel modest sa fi avut poate un talent si efort de tata mai mare decat teoreticul corporatist. Insa desigur ca suna injust, chiar daca sufletele oamenilor sunt etic teoretic egale, plus vasta maj a lumii pune suflet in munca lor, si aia de la birou sau de la studiu, dar desigur si in cea de tata sau de frate sau de copil.