miercuri, 27 noiembrie 2013

Sa faci educatie...

Uite ce-mi scrie un amic, ca reactie, probabil, la "vaicarelile" mele de prin blogosfera legate de cat de greu este sa faci educatie in Romania.


"Buna Florentin! Am dat aproape intamplator peste postarile tale si as vrea sa-ti propun o alta viziune asupra educatiei. Stiu ca n-am vorbit de un veac, dar ne-am intersectat la un moment dat si cred ca asta conteaza cel mai mult. Probabil stii ca noi am plecat din Romania, mai intai in Olanda ptr 4 ani, iar acum suntem in Franta, de 1 an si 2 luni. Am predat franceza 3 ani intr-o scoala internationala din Amsterdam - o scoala care reunea 52 de nationalitati si cel putin tot atatea viziuni, culturi si prejudecati. Cum putea functiona o asemenea scoala - copii de la 2 luni la 19 ani- care la sf scolii trebuiau sa treaca bac-ul international? Mai simplu decat pare - fiecare isi asuma rolul - profesorii, parintii, copiii. Ceea ce lipseste din educatia romaneasca, cred eu, este aceasta transare si asumare a rolurilor. Am vorbit cu sute de parinti in timpul intrevederilor individuale pentru evaluarea situatiei scolare si, crede-ma, ca niciun parinte nu mi-a reprosat si nu m-a intrebat de ce am pus nota X sau Y. (Notele conteaza si aici). Aproape toti s-au intors spre copil si l-au intrebat ce are de gand sa faca sa-si amelioreze performanta. RESPONSABILITATEA e a copilului care are task-uri clare, pentru care raspunde direct. De la regula asta au facut exceptie parintii turci si bulgari, care pana la urma intelegeau ca nu isi trimit copilul la scoala pentru rasfat, ci pentru instruire. Nu vreau sa se inteleaga ca nu erau probleme de toate tipurile, inclusiv de neintelegere a unor culturi- dar, cu un lucru toata lumea era de acord: evaluarea se facea dupa criterii clare (aplicate mai mult sau mai putin subiectiv), iar copiii erau responsabilizati in privinta asta. Salile de clasa de la gradinita si de la primar erau mai colorate si decorate de invatatori, dar de la gimnaziu - austeritate: banci simple si scaune, tabla simpla si doar in unele clase smartboard. . (Pentru asta parintii depunea o garantie de 500 de euro/ an- din care se retineau eventuale pagube. Personal, n-am auzit de niciun caz in care sa se retina din bani.) Parintii romani traiesc intr-un fel de simbioza cu proprii copii: nu au curajul sa le tranfere responsabilitati- conform cu varsta- si chiar mai rau, retraiesc prin copii tot felul de esecuri si de aminitiri din propria copilarie sau adolescenta. Mai am 2 exemple ca sa fiu mai clara. Scoala nu oferea masa - si nicio scoala nu ofera de mancare copiilor- are sala de cantina, dar copiii vin cu cutiuta de mancare de acasa. Am fost uimita cat de responsabili se duc in sala de cantina, se asaza la mese si mananca din cutiile de acasa. 2 supraveghetori pentru 150 de copii! Invatatorii si profesorii nu se ocupa cu supravegherea nici in pauze, nici la pranz- pauza e de 1 ora- si e un serviciu separat platit de parinti- daca voteaza in acest sens. Se aplica numai la scoala primara, la gimnaziu nici nu se pune problema: sunt pe cont propriu. Nu sta nimeni in fundul lor sa le tot spuna ce si cum sa faca. Cred ca e mare diferenta. La noi, mamele sunt cu o jumatate de metru in spatele copilulul si il bat la cap intr-una, iar cand nu sunt ele, deleaga pe altii. In conditiile astea, cred ca intrebarea e cum sa se dezvolte copilul care nu poate avea nicio inititiva, nu e lasat sa se responsabilizeze si i se transmite ca nimeni din familie nu are incredere in el? Mai am un alt exemplu, daca tot m-ai aprins. In primul an de predare, am trimis 2 mail-uri parintilor pentru intarzieri la ora. Am primit aproape acelasi raspuns "nu stiu de ce intarzie copilul la scoala, intrebati-l direct pe el!" Mi-au spus asta parinti care ar fi putut sa plateasca 10 soferi sa-i aduca la scoala, dar veneau cu transportul in comun sau cu bicicleta. Vorbesc de copii de 11-12 ani. Aici nu traiesc nici super oameni, nici super copii, dar, am constatat ca rolurile in societate sunt mai bine definite. Ma opresc aici, nu inainte de a-ti dori succes in continuare! Numa bine!"

2 comentarii: