marți, 7 iunie 2011
...desene la TV.
Azi am deschis televizorul si din intamplare m-am oprit la desene animate. Erau desene care imi placeau cand eram copil. Era amuzant cand ma gandeam ca nu m-am mai uitat de foarte mult timp, dar in acelasi timp mi-am dat seama ca nu mai am rabdarea necesara sa urmaresc cap coada si ca acum privesc diferit. Ma uit din postura de critic, de observator si ochesc detaliile din care copiii au de invatat. Pentru ca din ce in ce mai mult apar desene animate care conduc la violenta. Trebuie sa stii ce sa alegi pentru cei mici din jurul tau! E interesant sa te mai uiti din cand in cand!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Nici eu nu ma mai pot uita la desene animate, mai ales daca sunt dublate. In plus, cele pe care le urmaream cand eram mica erau mult mai frumoase si mai educative.
RăspundețiȘtergereMai exista un risc, in cazul in care copiii urmaresc excesiv desene animate: sa-si piarda legatura cu realitatea, sa inceapa sa creada ce lumea desenelor animate e o lume reala si nu una de poveste. Am vazut asemenea cazuri.
RăspundețiȘtergereOferta de desene animate actuala nu prea este adecvata copiilor. Sunt si desene ce pot fi urmarite fara riscuri, dar foarte multe dintre ele au prea multa agresivitate, la unele nici eu nu m-as uita, sunt prea infioratoare. Sunt si personaje hidoase, de natura a le da copiilor cosmaruri. Eu vrand-nevrand urmaresc desene mare parte din zi, bineinteles desene moderne, nu cele pe care le urmaream in copilarie. Sunt doua posturi tv pentru cei mai mici, unul din ele e fantastic...nu are pic de reclame. Pe astea doua, desenele animate sunt sigure pentru copii, nu invata nimic rau si au personaje frumoase.
RăspundețiȘtergere@ Mircea Vladut: Si eu am vazut cazuri din astea. Un baietel, de exemplu, vazand prea multe desene cu razboinici, avea mereu o astfel de atitudine, o privire agresiva si se incorda mereu cand il enerva ceva. CA si cum ar fi fost mereu gata de lupta.
Va mai amintiti un lup flamand si un iepuras dragut care alergau non stop? "Nu zaietz pagadi" va zice ceva? Acesta este unul dintre desenele animate cu care am crescut. Imi amintesc cum alergam spre casa, de la joaca, la 19:30, pentru a prinde desenele pe TVR. Nu erau foarte multe inainte de Revolutie, dar erau o mare bucurie.
RăspundețiȘtergerePar blond, doua codite, ochii mari si albastri si o coloana sonora pe care toata lumea o fredona cand o auzea. Asa se prezenta o tanara draguta care, impreuna cu Tambur (un catel de rasa Collie, un pic cam mare pentru talia sa) si multi alti prieteni, isi traia copilaria cautandu-si mama, pe care nu a cunoscut-o niciodata, si pe Mark, iubirea vietii ei.
RăspundețiȘtergereHello, Sandy Belle ...desenu' copilariei mele:)))
@ Iuliana...de Sandy Belle am amintit cu ceva timp in urma, cand Florentin m-a lepsuit cu filmele copilariei.
RăspundețiȘtergere@ Florentin: Cum sa nu-mi amintesc? Doamne, ce imi mai placeau acele desene!
La unele din ele chiar am uit cu placere, altele nu ma pot uita la ele, mi se par stupide rau de tot, dar fiecare cu gusturile lui.
RăspundețiȘtergere@ andreea toma: N-am stiut :)
RăspundețiȘtergereNu mai zic ca trebuia sa dau drumul la teveu din timp, ca sa se incalzeasca lampile din Opera, ca asa se chema tv-ul nostru. E, lasa ca scriu io maine ceva despre copilarie, sa vedeti cum cautati batistele :)
RăspundețiȘtergereIo...zic zau, ma uit la desene uneori, recent am vazut Tom si Jerry si Popeye marinarul...
RăspundețiȘtergereAcum imi place teribil seria Ace age, ma pot uita de tz ori, nu ma plicitsesc.
Imi plac cele cu SpongeBob SquarePants :D.
A...si mai erau unel ' Copiii de la 401'. Super!