joi, 29 mai 2014

Suntem pe aceeasi corabie

1. Suntem cu toti pe o singura corabie, într-o economie globala! Conexiunea dintre oamenii din întreaga lume a devenit mult mai apropiată în ultimele decenii. Globalizarea a creat un flux de bunuri, servicii, informatie, iar oamenii din toate locurile au "redus" efectiv lumea la un sat global. Globalizarea a facut evidenta situatia actuala, in care noi toti suntem conectati si dependenti unii de altii ca rotile dintate dintr-un mecanism. Un eveniment care are loc intr-un loc de pe planeta poate genera un efect de domino care trimite unde in toata lumea. In trecut, lumea era împartita in zone izolate, dar azi, fiindcă reteaua conexiunilor globale a devenit mai puternica, ne-am regasit intr-o lume noua, volatila si imprevizibila. Fara sa ne planificam asta, ne-am mutat dintr-o barca personala, in care pluteam independenti pe marea vietii, intr-o corabie comuna cu toti ceilalti. Si fiindcă acum suntem cu toţii în aceaşi barcă depindem în mod evident unii de alţii.
Asta înseamnă că dacă nu suntem toti de acord in ce directie vrem sa navigam, nu vom fi capabili sa avansam in nici o directie, dupa cum o demonstreaza actuala incetinire globala. Imaginati-va ce se intâmpla cand miliarde de oameni trag in miliarde de directii in acelasi timp! Consecinta clara este blocajul, starea de paralizie, care este de fapt starea actuala a lumii.

2 Natura este formată din conexiuni reciproce, care creează echilibru și armonie. Dar oamenii nu funcționează în acest mod reciproc, nici între ei, nici între ei și Natura. Prin urmare, din moment ce oamenii sunt o parte a naturii, lipsa lor de reciprocitate cu aceasta și între ei înșiși scoate întregul sistem din echilibru. În timp ce întreaga natură urmează principiul garanției reciproce - dai ceea ce poți și primești ceea ce ai nevoie - oamenii funcționează contrar- iau tot ceea ce pot și oferă ce vor ei. Noi, oamenii, ne exploatăm unul pe altul, și noi toți, ca umanitate, exploatăm Natura. Într-adevăr, am epuizat aproape in întregime planeta de resursele sale. Ființele umane au devenit ca o tumoare canceroasă pentru natură. Omenirea absoarbe totul pentru sine, fiind indiferentă fată de mediul înconjurător. Dar, la fel cum cancerul moare împreună cu organismul pe care-l duce la moarte, la fel va face omenirea dacă nu se transformă într-un organ sănătos din corpul Naturii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu