Pasivitatea

Pasivitatea care duce la evitarea conflictelor nu face altceva decat sa blocheze exprimarea gandurilor si trairilor tale. Inchise in interiorul tau, nemultumirile, apasarile, frustrarile etc. se transforma in suferinta.

Nu te exprimi, accepti lucrurile pe care nu ti le doresti doar pentru a pastra o relatie sau niste aparente. Iti este teama de reactia altora sau nu vrei sa-i ranesti, asa ca preferi sa taci si sa inghiti. Aceasta este o metoda sigura de a-ti face rau.

Conflictele intre oameni, intre anumite limite, sunt normale. Suntem diferiti, avem atitudini, comportamente, nevoi si dorinte diferite, astfel ca este normal sa ni le comunicam si sa le argumentam. Calm, rational si asertiv (cu respect atat pentru noi cat si pentru cei din jur).

Atunci cand alegi sa taci desi nu iti convine un lucru, ii incurajezi pe cei din jur sa continue sa il faca. Ei iau pasivitatea ta ca pe o acceptare tacita.

Priveste conflictul ca pe divergenta de opinii, dorinte si asteptari. Fiecare dintre noi este responsabil sa-si faca cunoscuta realitatea interioara, iar astfel se poate ajunge la o negociere si intr-un final la consens. Daca nu se ajunge la consens, fiecare parte isi traseaza limitele si granitele personale si isi pastreaza pozitia. Este in regula sa fie si astfel.

In ceea ce priveste grija ta pentru a nu-i rani pe ceilalti... iti readuc aminte ca fiecare om este responsabil de ceea ce gandeste si simte. Daca un om se supara pentru ca nu esti de acord cu el, este problema lui, nu a ta. De fapt, multi oameni evita exprimarea pentru ca au un istoric de manipulare si santaj emotional intr-o anumita relationare. Le este teama ca nu cumva sa se simta vinovati sau rusinati de faptul ca ceea ce au spus nu este pe placul altora, le este teama de crizele de furie sau de isterie, asa ca prefera sa taca.

Solutia nu este niciodata evitarea, ci asertivitatea. Evitarea provine din teama si lasitate, pe cand asertivitatea (exprimarea de sine) provine din curaj, asumare, putere interioara si dorinta de a stabili limite si granite clare.

sursa: Ursula Sandner