Sentimentul de comunitate a dispărut din noi

Sentimentul de comunitate a dispărut din noi pentru că la școală profesorul scoate in evidență ce nu știe copilul nu ce progres a făcut, inspectorul vânează ce nu a făcut profesorul si directorul ( mai ales hârtii doveditoare ,absurde, pe care ai învățat să le produci, dar nu-ți mai lasă timp să să te gândești la ce și cum să faci lucruri în folosul copiilor) , părintele este chemat la școală doar când sunt probleme cu copilul , inspectorii fac mai mult control decât îndrumare, simtindu-se amenințați de minister , ministerul de politic, de presă.
Cum să mai fie școala un loc plăcut și sigur dacă toate deciziile sunt generate de stres si frică. Cea mai importantă găselniță a ARACIP-ului este registrul de procese-verbale cu număr de înregistrare. Le veți găsi în școli, fără număr, dar nu reflectă realitatea, deoarece hârtia bate fapta. Profesorii transformationali nu se încadrează în tiparele actuale și din acest motiv trebuie să fie caractere puternice ca să nu renunțe , să nu obosească, să-și păstreze entuziasmul.
Restart în educație înseamnă restart în mentalitate, în redesteptarea respectului pentru educație și profesia de dascăl, în promovarea în media a exemplelor de bună practică, în refacerea imaginii școlii. Actiunile oamenilor transfomationali să fie cunoscute la nivel național.
În opinia mea când profesorul va ști că școala, meseria de dascăl, contribuie la dezvoltarea personală, simtindu-se protejat și încurajat, inclusiv financiar, atunci acest lucru se va reflecta în activitatea sa, în beneficiul copiilor. Când salariu va fi atractiv, când criteriul de selecție va ține cont și de IE nu doar de IQ , vor veni în sistem tineri valoroși și vor rămâne. Până atunci un post în învațămant este o alternativă până când găsești ceva mai bun .

sursa: Oana Moraru