Bunicul meu ne spunea o pilda.
Un om batran si sarac statea pe o banca. Cei care treceau il vedeau citind zilnic de pe o bucatica de hartie, apoi o impatura si o baga in buzunar.
Asa au trecut anii si omului ii mergea acum foarte bine. Dar el, in fiecare zi isi citea biletelul.
Intr-o zi, unul mai curajos, fara a-si mai putea stapani curiozitatea, se apropie de batran:
– Bade, te vad ca citesti un bilet si apoi il bagi in buzunar. Sunt tare curios ce scrie acolo!?
Batranul ii intinse bucatica de hartie.
Pe ea scria: ,, Si asta a trece!”
În „Tărâmul umbrelor”, un minunat film pur englezesc – adica cu trairi profunde dar aprig cenzurate – exista o replica ce se repeta: „citim ca să aflăm că nu suntem singuri”. Nu este unica ratiune a cititului, dar poate fi unul dintre motive.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu